Zâmbeşte!

hugZâmbeşte! Este una din legile lui Murphy, cea care trebuie respectată cu sfinţenie: MÂINE POATE FI MAI RĂU! Sună pesimist, dar nu-i. Trebuie să luăm zilele la rând şi să ne bucurăm de fiecare mărunţiş de care avem parte. Nu ştii ce aduce ziua de mâine, aşa că deocamdată fă tot ce poţi cu cea de azi!

Fiecare bucurie este un dar primit de la viaţa asta pe care am primit-o şi suntem datori cu toţii să o trăim. Melancolia nu prea a ajutat pe nimeni, niciodată. Sau cel puţin nu din câte ştiu eu.

Eu ştiu că dacă ziua de azi pare mai zgârcită ca cea de ieri, trebuie să găsesc puterea de a merge mai departe. Aşa m-a învăţat mami meu, iar ea nu greşeşte niciodată! M-a învăţat că, atunci când îmi este greu, trebuie să mă gândesc la lucrurile pe care le-am realizat deja. La oamenii care sunt lângă mine. La încercările la care am fost deja supusă şi din care am ieşit invingătoare. M-a învăţat că un om care a avut măcar o dată curajul şi puterea de a merge mai departe, va reuşi cu siguranţă să depăşească şi următorul obstacol. Energia încă este acolo, iar limitele există doar ca să le putem depăşi, ca să mai câştigăm o luptă, ca să fim şi mai fericiţi după ce le vom depăşi.

Pentru că, din păcate, piedici în calea fericirii vor exista mereu.

Dar, cum lumea are un echilibru perfect, oricine, dar absolut oricine, are şi motive să fie fericit. Motive precum o familie care te iubeşte, un prieten bun şi vechi pe care îl vezi o dată la o sută de ani şi care îţi luminează existenţa, poate un animăluţ mic şi neajutorat care abia aşteaptă să îl bagi în seamă…..o îmbrăţişare…poate şi o bătrânică gârbovită care te împinge la loc pe scaun când îi cedezi locul pentru că te vede obosit, un străin care îţi mulţumeşte zâmbind după ce i-ai arătat drumul…

Fericirea este la tot pasul. Şi este în lucruri mărunte. Atât de mărunte, încât dacă nu suntem atenţi, putem trece pe lângă ele. De asta, trebuie să ne păstrăm modestia şi să ne mulţumim cu paşii mărunţi făcuţi spre idealul nostru cel mare.

Dacă nu ar exista şi mici piedici pe drum, nu am şti să ne bucurăm aşa cum trebuie de victorie, pentru că ar veni prea uşor…şi am trece pe lângă ea.

Nu uita să dai share! Mulțumesc!

Comments

Păreri

You may also like...

Leave a Reply

Follow on Feedly
%d bloggers like this: