Nu mai știm să ne bucurăm

Sursa foto: http://media.rhizome.org/blog/2575/helpinghand.jpg

Zilele trecute am „uitat” o carte pentru copii, Povești Nemuritoare, la un loc de joacă. Am întors capul cu teamă, să văd dacă vreunul din părinți îndrăznește să o ia.

A fost ridicată de o mămică, cu teamă. Mi-a văzut bilețelul, a ridicat din umeri cu îndoială și a pus cartea la loc, pe băncuță. Și atunci mi-am dat seama: nu mai știm să ne bucurăm de lucruri mărunte. Ne pierdem inocența. Și fiecare zi care trece ia cu ea o parte din noi.

Ne este greu să credem că un străin ar face orice să ne ajute. NIMIC nu e cu adevărat gratis pe lumea asta, ne spunem. Așa că orice act de bunătate trebuie să ascundă ceva.

Sau, mai rău, ne spunem că NU NI SE POATE ÎNTÂMPLA NOUĂ. Viața este grea și urâtă. Așadar, ne așteptăm doar la nenorociri. Nu se poate să mă bucur de azi, pentru că ieri a fost o zi tristă. Nu se poate să zâmbesc înapoi pe stradă, cuiva care mi-a zâmbit anapoda! O fi nebun! Nu se poate ca pentru MINE, cineva să facă un efort.

Ei bine, eu vă spun că se poate! Există pe lumea asta oameni care fac bine. Pentru că așa li se năzare. Pur și simplu. Și, NU, stați liniștiți, nici binele făcut de ei nu este GRATIS. Pentru că nu, nimic nu este GRATIS pe lumea asta. În schimb, există oameni care caută alt tip de răsplată. Eu și Alina  căutăm să ne simțim utile. Să lăsăm ceva în urma noastră. Să facem rost oamenilor de clipe de viață, plătite cu sânge, la propriu.

Alina (altă Alină) și Sorin au găsit o cale prin care pasiunea lor pentru sport să folosească bolnavilor de cancer.

Iar astea sunt doar câteva exemple. Și în același timp, dovezi că avem pentru cine zâmbi. Că sunt oameni, acolo, care au nevoie de noi.

Am numai 25 de ani. Și mai am de gând să trăiesc foarte mulți de acum încolo. Așadar, sunt  foarte tânără. Dar am învățat două lucruri:

1. Oricât de trist și neajutorat ai crede că ești, dacă întinzi o mână de ajutor, se va găsi cineva măcar să vadă mâna aia și să se aplece spre tine, încercând măcar să te prindă. Iar frumusețea vieții stă în faptul că ajutorul vine de unde te aștepți mai puțin.

2. Oricât de mărunt te crezi, dacă vrei să ajuți, întinde mâna, în direcția în care te simți mai comod. Nu știi niciodată pe cine vei prinde sau a cui cădere o vei încetini. Nici nu îți imaginezi cât poți conta.

Nu uita să dai share! Mulțumesc!

Comments

Păreri

You may also like...

Leave a Reply

Follow on Feedly
%d bloggers like this: