NU există justificare pentru viol

Sursa foto: http://www.novinite.com/media/images/2013-10/photo_verybig_154713.jpg

Circulă în ultima vreme tot felul de știri despre cei 7 reduși care au violat grămadă o fată. Din ce am înțeles de pe net, fata a acceptat să fie dusă acasă cu mașina de 2 dintre ei, iar apoi s-a trezit agresată.

Ceea ce pe mine mă șochează este mentalitatea oamenilor care înconjoară cei 7 bolovani. Mi se pare demn de milă să găsești scuze unor   astfel de ciudățenii ale naturii.

Hai să facem un lucru clar: NU EXISTĂ JUSTIFICARE PENTRU VIOL SAU ALT TIP DE ABUZ. Nu o cunosc pe fată, nu știu ce „poamă” este și nici nu îmi pasă în contextul dat. Îmi pasă că o femeie a trecut prin asta, a rămas cu sechele pe viață, o să meargă la psihiatru mulți ani de acum încolo, iar idioții ăia nu sunt nici castrați, nici în închisoare, între alți violatori în serie, să vadă ce mișto este în locul victimei.

Și mă enervează la culme faptul că există oameni care spun că siguuur a făcut ea ceva. Oameni buni, nu există ceva ce ar fi putut face, să justifice faptul că doi bărbați au sechestrat o fată și au chemat încă 5 la dezmăț.

Putea să flirteze cu ei, dar în momentul în care a refuzat să continue, ei trebuiau să se oprească. Putea să umble dezbrăcată, de nebună, pe străzi. Asta nu însemna că „și-o cere”! Putea să fie ultima curvă, ultima centuristă, cea mai mare panaramă pe care a dat-o țărișoara asta. Nu le-ar fi dar dreptul să își bată joc de ea în halul ăla.

Poate să spună oricine, oricât, că fata nu trebuia să se urce în mașină cu doi băieți. Poate îi știa și avea încredere în ei. Chiar nu mai poți avea încredere în nimeni în ziua de azi? Pe mine, ca femeie, ideea asta mă sperie. Mă sperie faptul că există gunoaie care gândesc așa. Un bărbat care se respectă nu face așa ceva unei femei fără ca ea să fie de acord. Adică eu nu mai pot urca seara, în autobuz, dacă sunt numai bărbați, de teamă că ăia or să-mi facă ceva și după aia mă trezesc și cu acuzațiile comunității care urlă că de fapt e vina mea?

Cât sunt de vulnerabilă, de fapt, ca reprezentantă a sexului slab, în fața mentalității comunității? Dacă mâine îmi dă cineva în cap, oare se va spune că-i vina mea, că m-am dat cu gloss și am instigat agresorul?

Ce mama naibii poți face ca femeie să fii crezută? Să umbli înfășurată ca o mumie, să ai 10 pe linie la școală, să ai un job mediu sau să fii casnică și să ieși din casă numai însoțită? Nu de alta, dar dacă ciulesc puțin urechea la ce spun susținătorii agresorilor, cam asta înțeleg: ca dacă nu ies din casă învelită în saci de gunoi, eventual și cu cenușă pe cap, instig la viol.

Sunt, sau cel puțin mă consider, o femeie sigură pe ea, pe frumusețea și sexualitatea ei. Vreau să trăiesc într-o lume pentru care formele mele, deși imperfecte, nu sunt o scuză pentru viol. Vreau să port tricouri albe fără să-mi fie teamă că o transpir, o să devină transparent și-o să-i fac poftă de călărie vreunui maimuțoi. Vreau să mănânc banane în public fără să se uite bărbații ciudat la mine. Vreau să mă pot întoarce de la piscină în pantaloni ridicol de scurți și maieu din care se vede afurisitul ăla de sutien, fără să considere careva că mi-o cer. Trăim într-o lume în care bărbații umblă pe stradă în bermude super scurte și la bustul gol, și nu sare nimeni să-i maltrateze. Ei de ce nu trebuie să aibă griji de genul ăsta?

În scrisoarea deschisă publicată pe Sereniti am găsit câteva statistici despre viol care mie, personal, îmi dau fiori. Una din ele în special:

2. Dacă femeile ar fi mai precaute în prezența străinilor nu ar fi violate
Fals. În realitate, patru din cinci victime își cunosc agresorul care face parte din cercul de cunoștințe ale femeii violate. Doar 22% dintre victimele unui viol sunt agresate de un străin. 9% dintre victime sunt violate de către soț sau de fostul soț, 11% sunt violate de către părinți, 10% sunt violate de către rudele apropiate, iar 29% sunt violate de către prietenii apropiați sau de către cunoștințe.

Oameni buni, 59% din victime, dacă faci un calcul, sunt atacate de oamenii în care ar trebui să aibă încredere.  Ești mai în siguranță printre străini.

Întrebările mele, la sfârșit de articol în care, mă scuzați, mi-am cam  vărsat dracii, sunt următoarele:

Ce pot face eu, ca femeie, să fiu în siguranță?

Cum mă pot proteja începând de AZI?

Unde mă pot duce, ca femeie, dacă pățesc ceva, ca să fiu crezută și ajutată, nu judecată?

 

______________________________________________________

Articolul se alătură campaniei NU Înseamnă NU! , campanie pornită de bloggerițe și susținută deja de mii de oameni care vor să fie alături de victime.

Nu uita să dai share! Mulțumesc!

Comments

Păreri

You may also like...

5 Responses

  1. rudia says:

    Da, asta e tragic! Că în final nu poți avea încredere deloc în oameni! Nici în cei pe care îi cunoști de o vreme, nici în intențiile aparent nobile, nici în prieteni…
    Cât despre fapta bestiilor….Nu s-au inventat cuvintele care să spună tot ce ar trebui spus…

    • Am vazut pe net ca scria lumea despre cum ar trebui instalate camere, de parca se ia cineva de tine in mijlocul strazii. Din pacate, victimele nu prea sunt atacate in vazul lumii. De asta raman mare parte din cazuri anonime: pentru ca victimele simt ca fara dovezi clare, nemerincul o sa scape, iar ele vor ramane in bataia pustii.

  1. July 17, 2015

    […] Alte articole și bloguri care aderă la campanie: Adriana Șandru, Raluca Cojocaru, Gabriela Deleanu, Daniela Toader, Creștem oameni, Prințesa urbană, Sereniti, Simona Tache, Din Mansardă, Beauty of Life, Căsuța Laurei, Cristina Lincu, Ruxandra Ioniță, Femeia puternică, Luciana Corlan, […]

  2. July 20, 2015

    […] Mansardă, Beauty of Life, Căsuța Laurei, Cristina Lincu, Ruxandra Ioniță, Femeia puternică, Luciana Corlan, Zgomotul gândului, Beatrice Crețu, EXHIBITD, Bianca Ungureanu – Despre oameni, Jurnalul […]

  3. September 3, 2015

    […] alucianna.ro Citeste mai mult Previous postNU înseamnă NU! Next […]

Leave a Reply

Follow on Feedly
%d bloggers like this: