Luna artistică pe Blog Event

Pentru a treia lună la rând, interviurile de pe Blog Event au tentă tematică! De data asta, susținem artiștii.
De ce artiști? Uite așa, că ne-am săturat de pseudo-talentele de pe la televizor! Sufletele noastre au nevoie de ceva mai bun de atât! Și dacă nu primim, găsim singuri! Arta este în absolut tot ceea ce ne înconjoară. Dar nu prea este băgată în seamă. Pentru că trăim în România! Țara în care, dacă ai un decolteu suficient de mare și te dezbraci șmecher, ajungi la televizor, în centrul atenției publicului și al agențiilor de modelling. Asta în timp ce, în umbră, oamenii cu adevărat talentați, olimpici sau artiști, muncesc numai de dragul de a vedea roadele. Muncesc fără ca măcar să viseze la reflectoare. Pentru oamenii aceia puțini, tot mai puțini din păcate. Oameni care știu să îi aprecieze.
Asta în timp ce la televizor și în ziarele de scandal, numele de „pițipoance” aproape dezbrăcate apar ca ciupercile după ploaie, alături de fotbaliști care devin la rândul lor cunoscuți pentru că umblă cu femeia care a fost cu nu știu care celebritate. Puține mâini sunt întinse pentru cei care merită! Olimpicii și medicii talentați ne pleacă în străinătate, artiștii acolo își vând lucrările!
În România, dacă susții olimpici ești tocilar! Medicii de care avem atâta nevoie sunt prost văzuți din cauza șmecherilor mâncători de șpagă ce le sunt predecesori.
Dacă susții arta, ești snob! Un bilet la teatru costă mai mult decât un CD cu Guță! Iar la filme te uiți și de acasă, că se descarcă! De ce să respecți măcar la o lună munca acelor oameni, și să o plătești? Laaasă-i să muncească, dă-i dracu!
De ce să plătești o pictură? Ha? Mâzgâlitura aia? Neeeah! Ești mai presus de atât, noooo? Acte de snobism, vere! Ce contează că în opera aia s-a investit timp? Ce contează că materialele, de la suport până la ceea ce îl îmbracă, se ia pe bani? Ce contează că pânza aia nu e pictată în acuarele, cum făceai tu la grădiniță, ci cu vopsele de calitate, ale căror nume este posibil să nu le putem măcar pronunța, darmite să folosim materialul în sine!
Munca actorilor? Orele, zilele de pregătire! Costumele, decorul? Sau nici măcar nu ne gândim la ele?
Știu, dragii mei cititori, că voi nu gândiți așa (speeeeeeeeer)! Dar trebuie să recunoașteți că ați întâlnit așa mentalitate! Cel puțin o dată în viață!
Eu una m-am săturat să îi tot arăt cu degetul pe toți „antitalenții” ăștia! Așa că am răspuns la ideea lui Kathy, cu luna artistică. Toată energia folosită huiduind bolovani poate fi direcționată metodic, spre artiști! În loc să acordăm atenție, chiar și negativă, unora care se cam bagă singuri în seamă, alegem să revenim la sentimente mai pozitive, să transformăm huiduielile „alora” în energie, și să susținem cât mai mulți artiști adevărați! Oameni care merită cu adevărat și atenție, și energie, și susținere!
Primul care a răspuns invitației noastre a fost  Andrei Pavel. Îl știam de vreo 3 ani. L-am cunoscut prin intermediul blogului său. Un om foarte deschis, și foarte comunicativ. Prin el am dat de Ada Palade, o tânără actriță, cu tot felul de preocupări artistice! Următorul interviu va fi al ei, dat sssst! Vă spun numai vouă!
Nu uita să dai share! Mulțumesc!

Comments

Păreri

You may also like...

2 Responses

  1. Tudor says:

    Mi-as dori ca si noi, bloggerii, sa incercam sa devenim mici artisti in speranta ca in timp vom invata sa-i apreciem pe adevaratii artisti.

Leave a Reply to Lucianna Cancel reply

Follow on Feedly
%d bloggers like this: