Jos pălăria în faţa bărbaţilor din Spring SuperBlog

Dragii mei competitori, jos pălăria! Dar jos de tot, nu aşa, un semn timid! Admir din inimă bărbaţii care nu se sfiesc să discute pe teme feminine, şi care nu se tem că le va fi ştirbită masculinitatea dacă vorbesc de îngrijire.

Ca să înţeleagă cititorii, majoritatea probelor din competiţie, au sponsori şi subiecte mai pentru doamne şi domnişoare, aşa, ca de luna martie.

Să dau exemple, există o probă despre produse naturale de îngrijire, una despre cadouri, una despre epilare, o scrisoare de dragoste, şi una legată de femei model.

Şi, sincer vă zic, cea cu epilarea este cruntă şi pentru mine. Chiar acum o coc. Eu, care nu am probleme legate de pilozitate, să mă fac maimuţă dacă am idee ce oi zice. Vă daţi seama ce dilemă pe domni!

Cât despre celelalte, dacă aş fi în locul vostru, dragii mei, la prima aş vorbi despre femei naturale vs piţi. Pe aia cu epilarea am lămurit-o, iar la celelalte, dacă aveţi iubite sau neveste şi nu aveţi idei, mă rog la absolut toţi sfinţii din calendar ca ele să nu vă citească blogul. Că dacă îl citesc şi vă prind la pană când vine vorba de coracon, cadouri şi femei importante, aţi &%¤”/”#%&/(  pus-o!

Dacă nu aveţi iubite, cadou se poate face şi mamei, iar femei care ne inspiră…valiuuuuu!! Sunt, Doamne ajută! Iar scrisoare de dragoste…hm…….dacă nu sunteţi genul, faceţi o scrisoare în care să spuneţi că nu sunteţi siropoşi, nu vă stă în fire să faceţi inimioare de trandafiri ….daaaaar… (ultima parte băgaţi din top, că suntem concurenţi în competiţie, nu echipă).

Cât despre blogul colectiv al acestei ediţii (speeer că e numai unul si nu uit pe cineva): Ştiu cum e în echipă, aşa că you go, bro`s!

Na! Aveţi idei acum! Daţi un suc la gale, să fim chit! Vă pupă mama!

Nu uita să dai share! Mulțumesc!

Comments

Păreri

You may also like...

7 Responses

  1. Articolul asta fu inspirat de postarea mea de pe grup, nu?

  2. ghurhu says:

    Păi pînă la urmă – cu scrisul (la mine, cel puţin) e simplu. Că (ziceam şi la mine acasă la un moment dat) e cum zicea Morrison: “I’ll always be a word man, better than a bird man”. Cu cuvintele, pe “foaie”, mi-e uşor să mă joc. Iar să transformi o ciudăţenie de temă în ceva “fun” ţine doar de cum alegi să te joci cu cuvintele alea…
    Ştii cu ce asociez eu, care-i analogia care îmi vine acuma in minte? E ca atunci cînd faci mişto de tănănăi care nu numai că nu se prind – da’ îşi mai şi taie singuri craca de sub picioare 😉 Sau, cum zicea tata meu: “Dacă nu poţi să-i ajuţi – încurcă-i!” 🙂 Să ai numa’ noroc să nu se prindă 😀
    Aşa că de ce n-aş fi optimist? Că de curaj…sincer nu cred că e vorba 🙂 Poate dacă m-aş fi băgat să scriu despre…preferinţele BDSM ale Ecaterinei Teodoroiu, for e.g., atunci era curaj 😛 Other than that – it’s just me, being the one I enjoy being 😀

    • Am vazut corectura la Teodoroiu, si am rectificat eu in comentariu, sper ca nu te deranjeaza.
      Si apoi, daca esti in competitie ca sa iti incerci limitele si ca sa te bucuri de provocari, eu spun ca daca ai oleacuta de vointa, o scoti cumva la capat. Acum, depinde ce si cat te motiveaza.

      • ghurhu says:

        Deloc – e chiar mai OK aşa. Săru’mîna.

        Şi-s perfect de-acord cu tine în ceea ce priveşte a doua parte a mesajului. Plus că sincer – nu ştiu zău cîtă lume face asta (parte din competiţia asta, that is) pentru motivaţia în sine. Dar…s-ar putea să fiu eu un pic naiv 🙂

        • Eu am participat in editia trecuta pentru Blog Event, cu 3 colegi de acolo. Recunosc, nu m-au deranjat premiile.
          Dar crede-ma, ca cel mai dor imi este de atmosfera, de faptul ca m-am descaltat de tocuri sa pot sa mai dansez, si de Naturalul Daniel tinandu-mi calea sa nu plec de pe ring. Si de dansul cu Ochiul Ratiunii, care, iarasi, e un DOMN, si de gazdele care si-au dat silinta sa nu lase pe nimeni la o parte, si sa ne simtim cat mai bine. Si de Otilia, pe care acolo am cunoscut-o. Si…dar hai ca intelegi unde bat!

          • ghurhu says:

            Înţeleg, dară că înţeleg 🙂 Întotdeauna genul ăsta de întîlniri îs ceea ce-ţi rămîne, pentru “posteritate”. Şi dacă te mai şi alegi cu ceva fain de pe urma lor – cu atît mai bine. Io sper numa’ să ajung pînă acolo :))))

Leave a Reply

Follow on Feedly
%d bloggers like this: