Haooooooos…

Sunt un om foarte organizat…în idei. Gândesc foarte repede și mă mișc, fizic, foarte încet. Iar camera, dulapul și sertarele mele sunt brambura.

Dar îmi place, în schimb, să am ordine în hârtii. Am fiecare chitanță de la chestii plătite pentru casă de când stau în apartamentul de acum. Adică de vreo doi ani încoace. Vorbim aici de internet, curent și întreținere. Îmi place să le am. Nu știu de ce.

Așa că este ușor de ghicit faptul că adooooor dosarele de plastic. Sau le adoram. În ultima vreme, am găsit ceva muuuuuuuult mai interesant: alonjele (se pare că așa se numesc șinele alea de la dosărele). Sunt mai practice. Poți, spre exemplu, să le prinzi, înainte de ceea ce ai nevoie, un dreptunghi de carton, pe post de etichetă, și să notezi de ai acolo. Sau poți să le prinzi cu ușurință într-o altă iubire a mea în materie de papetărie…tobele vă rog…biblioraftul!

Bibliorafturile sunt ale naibii de practice pentru că sunt foarte stabile, nu se bâtâie dacă le pui în poziție verticală și se pot depozita oriunde. Sunt ca niște cutiuțe din coperți.

Și mai sunt, desigur, pixurile, pe care le iubesc din toată inima, deși nu am o marcă preferată. Îmi place să am un pix cu mine cam peste tot pe unde merg, deși tind să le uit acasă când mi-e lumea mai dragă…A, da! Și am mare atenție când merg într-o instituție și completez sau semnez cu pixul de acolo, căci am tendința să uit că nu e al meu și să îl iau cu mine….

Și îmi mai plac markerele și hârtiuțele post-it, suporturile de pixuri…capsatoarele…perforatoarele sunt iarăși utile…

Dar cam atât cu provocarea Super Blog 2013 în materie de hârțogăraie…vă pup și vă iubeeeeesc!

Nu uita să dai share! Mulțumesc!

Comments

Păreri

You may also like...

Leave a Reply

Follow on Feedly
%d bloggers like this: