Geanta de vis

Geanta mea de vis nu a văzut lumina zilei încă. Pentru că îşi caută forma finală în imaginaţia mea.

Dar, când se va naște, va fi cu două fețe. Să o pot purta și pe față și pe dos. Și va avea buzunare care se vor muta de la interior la exterior, în funcție de partea pe care o port. Materialul va fi flexibil, dar nu moale, ca de cârpă. Nu se va mula pe tot ce bag în ea. Poate ceva piele întoarsă…Ce poate fi mai frumos decât câteva genţi de piele zdravene? Deşi nu ştiu cât de realizabilă este o geantă de piele roşie.

Cât despre dimensiuni, cred că va fi medie. Ştiţi voi…genul trăistuţei mici din care te apuci să scoţi, dar nu mai termini. Cam ca sertarul meu de la muncă. În afară de mama, într-o stare de haos organizat care bagă fiori în colega, se află pe acolo cam tot ce vrei şi ce nu: bonuleţe de alea de reducere stil Cora, fluturaşi de salariu, paracetamol, Decasept, bomboane, câteva pixuri, şerveţele umede, foi, o cană şi un colţ din faimosul Triunghi al Bermudelor, căci fiecare tentativă de a face curat se lasă cu vreo două cruci. Găsesc prin el drăcovenii pe care puteam să jur că nu le-am scos vreodată din casă. Şi vorbesc acum numai de sertarul de sus.

Iar în gentuţa ideală vreau să încapă toate astea şi nu numai. Cheile de acasă şi de la muncă mai trebuie să aibă loc, portofelul normal şi cel de mărunt (că am două), telefonul desigur şi o cărticică. Ca design, aş alege o geantă ca cele de la Reeija. Bineînţeles, ceva personalizat. Că nu în fiecare zi îmi iau o geantă care îmi poartă numele practic.  Plus că, luând articole Reeija, ajuţi creatorii de poşete să strângă rechizite pentru micuţi.

Articol scris pentru SuperBlog 2013.

 

 

 

Nu uita să dai share! Mulțumesc!

Comments

Păreri

You may also like...

Leave a Reply

Follow on Feedly
%d bloggers like this: