Cum este la cursurile de teatru Arthesium

De aproape 3 luni fac cursurile de teatru ale trupei Arthesium. Nu este ceva ce mi-am dorit toată viața să fac și nici vreun talent minune cu care m-am trezit cântând la duș. Este o chemare cumva inspirată de alții. Ceva de care nu știam că am nevoie, dar mă bucur că m-am apucat.

De ce cursuri de teatru?

Eu am avut mai multe motive. În primul rând, venea anotimpul rece, care pe mine mă întristează și în care nu prea ies din casă. Voiam să mă asigur că am ceva de făcut, în afară de mersul la birou. Ceva pentru mine, care să mă scoată din zona de confort, să cunosc oameni noi.
Apoi, sunt unul dintre oamenii aceia introverți, super vorbăreață în unele momente și mută în altele. Și sper ca astfel de cursuri să mă ajute.
Și, în cele din urmă, am fost la piese de teatru în care au jucat foste colege. De mai multe ori. Și era ceva în energia lor pe scenă. O prezență la care mă uitam și mă gândeam că vreau și eu.
Din păcate acolo unde făceau ele cursuri era scumpuț pentru gusturile mele, vreo 1500 RON pe 3 luni. Și m-am apucat să îi povestesc colegului meu de la vremea aia, Alex, că aș vrea și eu, dar parcă nu aș da atâția bani.

De ce Arthesium

Alex, care a mai făcut cursuri de teatru, s-a pus pe căutat. Și m-am trezit cu el într-o zi că îmi dă un link. Îi găsise pe net pe cei de la Arthesium. Cursurile erau 100 RON pe lună și era recomandat să le urmezi 6 luni, aceasta fiind perioada după care primești diplomă. Nu făceau ei ședință foto și filmări, ca în alte părți, dar era OK, nici nu aveam nevoie. Săpase omul meu și după recenzii pe net și păreau în regulă. Așa că ne-am înscris! La urma urmei, nu aveam mare lucru de pierdut. Dacă nu ne place, renunțăm, ne-am zis.

Cum a fost la înscriere

Înscrierea propriu-zisă a fost într-un weekend la final de septembrie. Am mers sâmbătă dimineața la Hyperion, unde se adunase ceva lume deja. Am primit o fișă pe care ne-am pus datele de contact și am bifat programul preferat (erau intervale orare de câte două ore, de la 12 la 18, sâmbăta și duminica) și ne-am pus pe așteptat. Așteptam să strige numărul de pe fișă. Când erai strigat te ridicai, alegeai o carte de pe masă și te duceai în sala cu scenă, unde erau Cosmin (fondatorul) și Ștefan (unul dintre instructori).
Te așezai pe scenă pe un scaun, în lumina reflectoarelor și stăteai la povești: ce faci acolo, dacă ai mai făcut teatru… d-astea. Apoi citeai din carte. Eu am citit din ceva previziuni ale lui Nostradamus. Am avut niște emoții de nu vă pot spune! Până în clipa în care m-am așezat. Cosmin avea o energie foarte caldă în ziua aia (urma să observ că el așa este în general), pe Ștefan nu îl prea vedeam de lumini. Dar aveam senzația aia că acolo mi-e locul.
Pentru că eram mai mulți înscriși decât locuri am așteptat in ziua aia un telefon care să ne spună dacă am fost admiși. Am fost sunați și eu și Alex iar a doua zi aveam ședință și aflam că am picat amândoi în grupa Emiliei.

Primul curs

Nu am să uit toată viața primul curs. Pentru că a picat de ziua mea. Vineri fusesem la Webstock, sâmbătă avusesem întâlnirea de 10 ani de la terminarea liceului (acasă în Gorj) iar în duminica aia mă trezisem la 2 dimineața pentru că nu am vrut să ratez cursul. Ajunsesem în București la vreo 9 dar nu mai știu ce am făcut de nu am dormit.
Așa că iată-mă, cu o cutie de bomboane și un suc pentru colegi, obosită moartă, chițăind că vreau să mă prezint prima, că am să le dau ceva. Când au început să îmi cânte am început să tremur de emoții!
Ne-am prezentat pe scurt în ziua aia și am făcut improvizație, perechi de câte 2. Eu am picat cu Ana, studentă la medicină, viitor neurochirurg cu puțin noroc. Și da, țin minte toți colegii cu care am improvizat.

Cursurile în general

Așa cum spuneam, avem un curs, două ore pe săptămână, în weekend. Dăm 100 RON pe lună.
De obicei cursul începe cu dicție și exerciții de atenție. Apoi facem improvizație în perechi și nu numai. Am mai făcut până acum monolog și poezie. Deși nu pare, exercițiile pe care le facem ca grup sunt cele mai solicitante, pentru că trebuie să fim atenți la mai mult de un partener, să încercăm să îi completăm pe ceilalți, să nu vorbim unii peste alții, să nu stăm cu spatele la „public” și să nu acaparăm totul.
Avem emoții de fiecare dată. Cel puțin eu am. De fiecare dată aproape tremur când începe improvizația sau exercițiul pe care îl facem. Apoi îmi amintesc că sunt printre prieteni, că probabil au și ceilalți emoții, că nu este nimeni acolo să mă judece. Și totul devine un fel de energie. Și până la urmă îmi iese.
Emilia, instructoarea, știe să dea feedback chiar și atunci când este negativ și a învățat repede cum să ne provoace abilitățile la cursuri. Așa că nici vorbă să ne plictisim vreodată!

Colegii

Cel mai mare câștig al cursurilor sunt colegii mei de grupă. Nu știu dacă așa este la toate Cursurile, nu știu nici măcar dacă așa este la toate grupele noastre. Dar la noi a tunat și ne-a adunat. Avem între 19 și 33 de ani și suntem foarte diferiți. Unii încă studenți, alții angajați, câțiva ambele. Dar, cumva, timp de două ore duminică, nimeni nu are vârstă sau domeniu. Diferențele astea se șterg și rămân individualități, dacă le pot spune așa. Rămâne genul de camaraderie care face piesele unui puzzle să se potrivească. Ne susținem cât putem și când putem. Și încercăm să ne vedem și în afara cursurilor. Așa că până acum am fost împreună la film, la board games, la munte și la târgul de Crăciun. Și nu m-aș fi dat niciodată pe tiroliană dacă nu erau ei să mă încurajeze.

Este ce-i drept abia a treia lună de curs și lucrurile au timp să se schimbe. Dar eu sper să rămânem așa pentru că îmi plac mult Cursurile, am de gând să merg cu ele cât de departe pot și aș fi încântată să o iau pe drumul ăsta alături de ei.

Cum vă puteți înscrie

Pe 13 ianuarie au loc din nou înscrieri. Sunt 4 cursuri la care vă puteți înscrie: control al emoțiilor, dezvoltare personală prin teatru, teatru pentru începători și regie de teatru. Pentru a merge la înscrieri trebuie să completați formularul aferent cursului pe evenimentul de pe pagina de Facebook Arthesium.
Eu sper să vă placă dacă vă înscrieți. Eu nu regret. Așa cum spuneam, am de gând să merg până la capăt cu ele, să le fac pe cele de intermediari, de avansați, de vară… mă bag la tot ce prind și sper să prind aceeași formulă în materie de colegi.

Nu uita să dai share! Mulțumesc!

Comments

Păreri

You may also like...

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Follow on Feedly
%d bloggers like this: