alucianna.ro în 17 rânduri – #PovesteaNoastra

start-watching-alucianna.roSăptămâna trecută, cei de la Proconsul și-au spus povestea în 17 rânduri, pentru că trupa împlinește 17 ani. Vor sărbători pe 7 mai, cu un concert la Berăria H, alături de Alexandra Ușurelu, Adi Despot, AMI, Ioan Gyuri Pascu, Alexandra Crăescu, Răzvan Simion și un invitat secret.

Mi-a plăcut ideea de a comprima povestea de a o transmite cât mai simplu, așa că am preluat-o. Dacă aveți la rândul vostru blog sau o pasiune, vă invit să-i spuneți povestea în colțișorul vostru Social Media, folosind hashtagul #PovesteaNoastra. Trebuie să vă spun că este un exercițiu grozav de autocunoaștere. Mi-a luat ceva să „clocesc” cele ce urmează.

Așadar, #povesteamea ladies and gents!

Am avut primul blog undeva la 19 ani. Era o chestie gratuită, pe Blogspot. Am scris acolo vreo 2 sau 3 ani, la început sub pseudonim. Mă chema Luana. Am renunțat o vreme, 6 luni – 1 an. Nu mai știu ce a fost în capul meu! Am revenit în blogosferă pe WordPress, pentru că îmi lipsea senzația. Îmi plăcea să scriu și să fiu citită, să schimb păreri. Între timp, blogosfera parcă o luase razna. Rețelele sociale erau super populare. Am descoperit că existau mult mai mulți bloggeri decât îmi imaginasem. Așa că am început să-mi cunosc „colegii”. Am început să aflu nimicuri tehnice, să devin mai curioasă. Am învățat să-mi fac o pagină de contact decentă, să mă prezint mai bine, am devenit interesată de branding și dezvoltare personală și profesională. 

IMG_20150527_173707Tot asimilând cunoștințe am aflat ce sunt pluginurile, temele responsive. Am început să-mi doresc mai mult de la blog, pe măsură ce înțelegeam cam pe unde se poate ajunge cu personalizarea. Așa că următorul pas firesc a fost achiziția unui domeniu. Pe 30 iunie 2012 am plătit prima mea facturică pentru domeniu și host, iar pe 6 august dădeam drumul paginii de Facebook aferente.

Cu timpul, am început să ies din casă la evenimente și să cunosc oameni noi, cu pasiuni asemănătoare. Tot blogul m-a adus mai aproape de lumea teatrului, a filmului și a cărților. Am fost invitată la evenimente de care nici nu aș fi știut fără blog. Citind bloguri am căpătat curaj să mă implic în diferite proiecte chiar și în viața de zi cu zi, să încerc să ajut. Am devenit și ceva mai încrezătoare în mine, în lucrurile pe care le pot face. webstock5

Nu știu cum sunt văzută din exterior, însă simt că blogul m-a ajutat să devin ceva mai extrovertită în viața de zi cu zi. Aflu foarte multe prin comunitatea la care sunt expusă, este o plăcere să întâlnesc toti acei oameni, chiar și în serile când asta se întâmplă după o zi de birou, când nu am cine știe ce chef de socializare. Mă revigorează. Blogul m-a învățat, pe scurt, ce înseamnă să fac parte dintr-o comunitate. Și pot spune că sunt recunoscătoare pentru asta.

 Și cam asta a fost #PovesteaMea în 17 rânduri. Vă place? Aștept #PovesteaVoastră, în comentarii, pe bloguri, pe Facebook…unde vă este mai ușor. Numai să-mi lăsați link. Îmi plac poveștile.

Share

Nu uita să dai share! Mulțumesc!

Comments

Păreri

You may also like...

1 Response

  1. May 8, 2016

    […] Lucian Corlan, parte dintr-o comunitate. […]

Leave a Reply

Follow on Feedly
%d bloggers like this: